Ce este prietenia?
E un subiect care la prima vedere pare a fi copilaresc. Exact - copilaresc, pentru ca de acolo provin radacinile, sensul adevarat al cuvintului "prietenie". Cei care nu au avut prieteni in copilarie - greu vor putea avea dupa. Nu exista viata singuratica - exista ignoranta fata de cei din jur. Nu sunt eu cel mai expert in ale "prieteniei", dar de un lucru sunt sigur: Prieten e acea persoana cu care pot fi deschis, atit de deschis, incit sa pot "plinge" in fata lui, sa-i simt lipsa in momentele fericite, sa impart cu el acele clipe frumoase.
Exista prieteni adevarati? Aici e o mare dilema, in care e confuz cuvintul "adevarat". Ce inseamna "adevarat"? Marii filozofi zic ca nu exista adevarat sau fals, frumos sau urit, corect sau gresit, totul se afla in subconstientul nostru, e ceva subiectiv. Pentru mine insa, un prieten adevarat e atunci cind poti crede in asta, cind poti spune "el e prietenul meu adevarat" in fata oricui. E greu sa ai un prieten adevarat, trebuie in primul rind sa-l iubesti. Iar dragostea e sentimentul suprem. A iubi, inseamna a-l accepta asa cum este, a fi sincer cu el si a impartasi cele mai adevarate ginduri, a-l vrea aproape la bine si la rau, a-l redescoperi de fiecare data, etc.
Zilnic intilnim oameni diferiti: la serviciu, la facultate, pe strada, pe facebook, pe skype, oriunde... Dupa mici discutii, momente petrecute impreuna, avem tendinta sa impartim acei oameni in 2 mari categorii: Oamenii care ne sunt indifirenti, (dar din oarecare motive avem nevoie de ei, deci ne prefacem) sau Oamenii care incepem sa-i iubim (cu care am vrea sa petrecem clipe frumoase, placute). Si ma voi referi acum doar la dragostea prieteneasca, lasind la o parte celelalte tipuri de dragoste.
Deci ai un prieten? Gindeste-te la unul. Ok, acum poti sa zici ca-i prieten adevarat? Aici ai nevoie de o pauza. ... Daca raspunsul e afirmativ, ai respectul meu, inseamna ca stii ce e dragostea si mai poti iubi pe cineva. Dar cele mai intilnite raspunsuri vor fi un "Nu sunt sigur ca e prietenul adevarat". De ce? Pentru ca nu-l iubesti suficient. De ce? Pentru ca nu-l cunosti indeajuns. De ce? Pentru ca nu ai petrecut cu el destul timp. Timpul e cea mai scumpa unealta pe care o poate avea omul. E un drum lung pe care mergi doar inainte fara sa poti sa te opresti, sa te intorci si stii sigur ca undeva se termina (putini oameni au ocazia sa vada sfirsitul drumului). Dovada reala ca iti iubesti prietenul este sa vrei sa mergeti impreuna pe drumul tau, cu alte cuvinte sa petreceti timp impreuna. La inceput pentru a-l cunoaste, pentru a fi sigur ca e prietenul tau (cel adevarat), iar mai tirziu pentru a savura clipele frumoase fata de persoana care iti este draga.
Probabil te intrebi daca am eu astfel de prieteni? Fara sa ma gindesc mult - imi apare un chip in minte. E o prietenie foarte frumoasa, cu multe momente frumoase si mai putin frumoase, hazlii si triste, etc.. Cind vorbesc cu el, imi revad propriul eu, sunt atit de deschis, incit orice alta atitudine de a parea altcineva e de prisos. Am petrecut cu el suficient timp? Nu - desi il cunosc inca din cea mai frageda copilarie, mi-as fi dorit sa-l cunosc inca mai mult, pentru ca - ma intereseaza. Este el unicul meu prieten adevarat? Ei bine - nu. Daca il dau la o parte, imi apar si alte chipuri, pentru care as pune mina in foc, dar cu rusine o zic, pentru ca nu am petrecut suficient timp impreuna pentru ca ei sa cunoasca macar o mica parte adevarata din mine. (da - o mica, pentru ca noi oamenii, suntem cele mai prefacatoare facaturi de pe planeta).
Acum, dupa ce ai citit aceste rinduri, imi poti da un nr de prieteni adevarati? Ai imparti bucuriile cu el? (sa zicem ca ai cistigat 1000 lei la loterie, ar fi primul tau gind sa-i dai lui 500 fara ca sa-ti ceara?).
Iti doresc prietenie cit mai adevarata, e ceva foarte frumos. Iubeste - si vei avea.
